Stresul, dublat de alte cauze, face ca bolile de memorie sa se manifeste tot mai devreme. Impactul acestor boli va creste exponential începând cu anul 2025, când vârstnicii vor reprezenta 40% din populatia României, prognozeaza specialistii.

Daca pâna acum se vorbea despre boli de memorie, cu precadere despre Alzheimer, doar la persoanele trecute de 70 de ani, la ora actuala simptomele lor au început sa apara la persoane de 45-50 de ani.

Medicii neurologi si de geriatrie sustin ca scaderea vârstei la care apar primele semne ale bolii este cauzata în primul rând de anxietatile si de depresiile netratate la timp, de stresul profesional si cel social (nesiguranta zilei de mâine) si de medicamentele luate „dupa ureche", fara indicatiile unui medic. Stresul creste riscul de dezvoltare a unei depresii si scade vârsta la care aceasta se manifesta.

  Toate stirile      Bancul zilei

Ce efect au depresiile netratate

Potrivit unui studiu al Fundatiei „Ana Aslan International", în ultimul an, numarul celor cu tulburari anxios-depresive a crescut cu 25%, iar 90% din cei care sufera de acestea nu-si recunosc afectiunile, prin urmare nu le trateaza si fac depresii. Statisticile medicale arata ca o depresie netratata timp de sase luni duce la o boala de memorie.

Fast-foodul ne îmbatrâneste

Alimentatia nesanatoasa, de tip fast-food, produsele modificate genetic si mesele neregulate sunt alti factori care scad vârsta la care apare boala Alzheimer. Se recomanda consumul de pâine facuta în casa, fructe (afine, mure, mere, portocale, kiwi, grepfrut, lamâi verzi, nuci, avocado), legume si verdeturi (telina, patrunjel, linte, marar, fasole verde), trei oua pe saptamâna (se spune ca oul este mâncarea savantului datorita aminoacizilor esentiali din albus care sunt factori neuroprotectori) si peste (bogat în Omega 3 si 6,

antioxidanti si substante cardioprotectoare).

Lipsa comunicarii, alta cauza

Lipsa de comunicare este o alta cauza a tulburarilor anxios-depresive. Neimplicarea emotionala si un dialog personal sarac afecteaza negativ creierul. Alti factori sunt dezechilibrele hormonale importante si traumatismele cerebrale. Medicii spun ca preventia bolii Alzheimer si a celorlalte suferinte ale mintii nu este un lucru simplu, întrucât fiecare dintre noi îmbatrâneste altfel. Prof. dr. Delia Podea, medic primar psihiatru specializat în terapia cu batrâni, spune ca, pentru a preveni boala, „trebuie sa nu mai fim atât de stresati, sa încercam sa avem o minte cât mai antrenata si sa mâncam sanatos". Primul pas îl reprezinta diagnosticul de vârsta, care stabileste vârsta reala si modul în care îmbatrâneste fiecare sistem în parte din organismul nostru.

Cum se stabileste vârsta reala

Este o investigatie ampla ce presupune:

-teste biochimice si neuropsihologice;

-examinari imagistice (IRM, care stabileste, de exemplu, pierderile de substanta cerebrala alba, leziunile de tip ischemic)

-istoria personala a pacientului.