Etichetele de pe produsele alimentare ar trebui sa contina informatii nutritionale, precum si recomandari cu privire la consumul zilnic, potrivit votului deputatilor europeni de miercuri. Totusi, acestia au respins propunerea de introducere a sistemului tip semafor pentru mentionarea continutului de sare, zahar, grasimi în produsele alimentare procesate.

În urma unei dezbateri lungi, deputatii europeni intentioneaza sa acorde consumatorilor posibilitatea de a alege în cunostinta de cauza, limitând în acelasi timp, pe cât posibil, povara administrativa si financiara a producatorilor.

Renate Sommer (PPE, DE), raportorul PE pentru acest dosar, a comentat: "În general sunt multumita cu rezultatul votului de azi cu privire la reguli mai clare pentru etichetarea produselor alimentare. Personal, sunt bucuroasa ca deputatii nu au sprijinit sistemul de tip semafor, dar consider ca putem continua îmbunatatirea actualei propuneri în vederea unei mai bune informari a consumatorilor".

  Toate stirile      Bancul zilei

Etichetare nutritionala obligatorie si vizibila

Deputatii au sustinut propunerea Comisiei potrivit careia cantitatea de lipide, acizi grasi saturati, zaharuri, sare si energie trebuie indicata pe partea frontala a ambalajului produselor alimentare. Informatiile trebuie însotite de recomandari privind consumul zilnic si exprimate per 100 gr sau 100 ml. Ei doresc ca si cantitatea de proteine, glucide, fibre si acizi grasi trans naturali si artificiali sa fie inclusa undeva pe ambalajul produselor alimentare.

Sistemul tip semafor

Majoritatea deputatilor au respins un amendament propus de S&D, Verzi si GUE care propunea introducerea sistemului de tip semafor, care ar fi mentionat continutul de sare, zaharuri sau grasimi "scazut”, „mediu” sau „ridicat”, în combinatie cu culorile verde, galben (chihlimbar) si rosu. Ei se opun ca astfel de sisteme sa functioneze în mod paralel la nivel national.

Cerinte legate de tara de origine

Etichetarea obligatorie a tarii de origine exista deja pentru anumite produse alimentare, precum carnea de vita, miere, fructe si legume proaspete si ulei de masline. Deputatii sustin extinderea etichetarii obligatorii si asupra tuturor tipurilor de carne, produselor lactate, fructelor si legumelor si produselor cu un ingredient. Tara de origine trebuie mentionata si pentru carnea si pestele utilizate din produsele procesate. Aceasta prevedere poate fi subiectul unei evaluari de impact. În cazul carnii, tara de origine se defineste ca fiind tara în care animalul s-a nascut, a fost crescut în cea mai mare parte a vietii si apoi sacrificat. Carnea, respectiv produsele alimentare din carne obtinute de la animale care nu au fost asomate înainte de sacrificare, ci au fost sacrificate ritualic trebuie etichetate ca atare.

Exceptarea produselor alimentare care nu au fost preambalate si a bauturilor alcoolice

Deputatii doresc ca alimentele care nu au fost preambalate precum carnea de la macelarie sa fie exceptate de la regulile privind etichetarea. Micro-întreprinderile care produc alimente produse artizanal ar trebui de asemenea, excluse. Majoritatea deputatilor au sprijinit exceptarea bauturilor alcoolice de la etichetarea nutritionala, dar solicita în schimb o etichetare mai riguroasa pentru bauturilor alcoolice mixte sau pentru asa-numitele "alcopops". Rezolutia legislativa a Parlamentului European fost adoptata cu 559 de voturi pentru, 54 împotriva si 32 de abtineri. Totusi, se estimeaza ca nu va exista un acord rapid cu Consiliul, fiind probabil sa se ajunga în a doua lectura. Odata ce legislatia va fi adoptata, întreprinderile cu profil alimentar vor avea trei ani la dispozitie pentru a se adapta la noile reguli privind etichetarea produselor alimentare. Operatori mai mici, care dispun de un numar mai mic de 100 de angajati si de o cifra de afaceri sub 5 milioane euro, vor avea 5 ani la dispozitie.