Capacitatea de a citi un text are un impact important asupra creierului uman, care se adapteaza si utilizeaza, indiferent de vârsta la care se produce alfabetizarea, regiuni cerebrale asociate altor functii.

"Nu avem un sistem cerebral înnascut specializat pentru lectura. Trebuie sa improvizam, sa folosim sistemele care exista deja", spun autorii unui studiu publicat în revista americana Science.

Cercetatorii francezi au utilizat imagistica prin rezonanta magnetica pentru a masura activitatea cerebrala a voluntarilor participanti la acest studiu.

Voluntarii au fost supusi unor stimuli diversi, fraze vorbite si scrise, cuvinte, desene, iar cercetatorii au putut astfel sa compare activitatea cerebrala a adultilor analfabeti cu cea a persoanelor alfabetizate si au comparat impactul avut de procesul de învatare a literelor asupra creierului.

Ei au constatat ca impactul avut de alfabetizare a fost "mult mai mare decât lasau sa se întrevada studiile precedente" si afecteaza atât zonele asociate vazului din creier, cât si cele utilizate de vorbire.

Pentru persoanele care învata sa citeasca, activitatea cerebrala se intensifica în regiunile primitive "atunci când sunt prezentate simboluri orizontale, deoarece linia lecturii, în cazul nostru, este orizontala, însa nu si atunci când sunt prezentate simboluri verticale", afirma autorii studiului.

  Toate stirile      Bancul zilei

Sunt activate, totodata, zonele folosite de creier pentru limbaj, deoarece lectura "activeaza sistemul limbajului", facându-i pe oameni sa devina constienti de sunetele pronuntate, permitând "stabilirea unor legaturi între sistemul vizual si sistemul limbajului, între literele scrise si sunete".

Procesul de învatare a literelor, chiar daca are loc la o vârsta adulta, antreneaza o redistribuire a resurselor de care dispune creierul. Astfel, recunoasterea vizuala a obiectelor si a chipurilor cedeaza partial teren, pe masura ce persoana în cauza învata sa citeasca, deplasându-se "partial în emisfera dreapta a creierului".