Medicul de medicina generala sau de familie are urmatoarele obligatii:

a) Sa se informeze in fiecare toamna asupra situatiei epidemiologice a gripei si asupra compozitiei vaccinului antigripal preparat pentru anul respectiv.

b) Sa examineze atent si complet fiecare bolnav suspect de gripa in vederea recunoasterii complicatiilor si cunoasterii antecedentelor patologice ale bolnavului, a stadiului lor evolutiv si a tratamentului actual.

c) Sa stabileasca forma clinica de boala (usoara, comuna, maligna sau complicata) si sa decida care bolnavi pot fi tratati la domiciliu si care necesita internare in spital.

d) Sa recomande tratamentul si ingrijirile medicale la domiciliu si sa urmareasca periodic evolutia clinica pentru a surprinde aparitia eventualelor complicatii. Sa informeze si sa educe bolnavii pentru recunoasterea precoce a complicatiilor.

e) Sa aplice masurile profilactice nespecifice (izolarea bolnavilor, evitarea aglomeratiilor si a contactului cu bolnavii) si specifice (vaccinarea sau chimioprofilaxia).

Principalele componente ale tratamentului prespital, mai ales in perioadele epidemice sunt:

Clasa I

a) Izolarea rapida a bolnavilor cu gripa si limitarea accesului la locul de munca, in mijloacele de transport in comun, in locuri publice, in vederea ingradirii extinderii epidemiei. Salariatii primesc concediu medical in functie de gravitatea formei clinice de boala. Se recomanda ca activitatea profesionala sa fie reluata numai dupa defervescenta bolii.

Izolarea bolnavului se poate face la domiciliu, in spital sau in izolatoarele colectivitatilor organizate in functie de gravitatea formei clinice.

Medicul de medicina generala trebuie sa explice bolnavului ca hiperpirexia (pana la 40°C, timp de 5-7 zile) face parte din tabloul clinic obisnuit al formei comune de gripa. Ea nu reprezinta un factor de gravitate care sa impuna spitalizare.

Atunci cand febra dureaza peste 7 zile se ridica suspiciunea unei suprainfectii bacteriene si se impun investigatii adecvate (radiografie pulmonara, hemoleucograma, VSH, examenul bacteriologic al exsudatului faringian sau al sputei etc).

Deseori gripa comuna, necomplicata evolueaza zgomotos, dar benign, in timp ce bronhopneumoniile postgripale la batrani si tineri pot evolua insidios, cu simptomatologie stearsa, in afebrilitate.

b) Tratament igienodietetic

:: repaus la pat pe toata durata perioadei febrile.

:: dieta hidro-lacto-zaharata pe toata perioada febrila.

batranii trebuie sa fie hidratati corespunzator pierderilor de lichide, pentru ca ei sunt expusi riscului deshidratarii si insuficientei renalecfunctionale.

:: igiena cavitatii bucale prin gargarisme cu ceai de musetel.

c) Tratament simptomatic

Antipiretice si antialgice:

:: paracetamol (50 mg/kg/zi)

adulti: 500 mg de 3-4 ori/zi, p.o.

copii 7-12 ani: 250 mg de 2-4 ori/zi, p.o.

copii 3-7 ani: 250 mg de 1-2 ori/zi, p.o. sau supozitoare

copii 1-3 ani: 125 mg de 1-3 ori/zi, p.o.

copii 6-12 luni: 60 mg de 2-3 ori/zi, p.o.

acid acetil salicilic - aspirina (50 mg/kg/zi):

adulti: 300-900 mg de 4-6 ori /zi, p.o.

copii mici (sub varsta de 5 ani) este contraindicata din cauza riscului de

sindrom Reye

:: derivati pirazolonici - algocalmin (50 mg/kg/zi)

adulti: 500 mg de 2-3 ori/zi, p.o.

__1 g de 1-2 ori/zi, i.m.

__1 g de 2-3 ori/zi, supozitoare

copii 3-15 ani: 125-375 mg de 2-3ori/zi, p.o.

copii 1-15 ani: 300 mg 1-3 ori/zi, supozitoare.

Antitusive:

La inceputul bolii, cand tusea este uscata, se recomanda tratament antitusiv si nu expectorante:

:: codeina

adulti: 10-20 mg de 3-4 ori/zi, p.o.

copii peste 5 ani: 200-300 mcg/kg de 3-4 ori/zi, p.o.

:: derivati de oxeladina - paxeladine

adulti: 40 mg (1 gelula) de 2-3 ori/zi, p.o.

__2-5 masuri de sirop/zi (10 mg/masura);

copii sub 4 ani: 1-2 masuri/zi

copii 4-15 ani: 2-3 masuri/zi.

Expectorante:

Atunci cand tusea devine productiva sau apare suprainfectia bacteriana se recomanda expectorante:

:: acetilcisteina

adulti: 200 mg de 3 ori/zi, p.o.

copii sub 2 ani: 50 mg de 2 ori/zi, p.o.

copii 2-6 ani: 100 mg de 3 ori /zi, p.o.

copii 6-14 ani: 200 mg de 2 ori/zi, p.o.

:: bromhexina

adulti: 8-16 mg de 3-4 ori/zi, p.o.

copii peste 10 ani: 4-8 mg de 3 ori/zi, p.o.

copii 5-10 ani: 4 mg de 3-4 ori/zi, p.o.

copii 1-4 ani: 4 mg de 2 ori/zi.

Dezobstructia nazala: instilatii nazale cu:

:: nafazolina (Rinofug)

adulti si copii peste 3 ani: 1-3 picaturi de 2-3 ori/zi, 3-4 zile

de evitat la copiii sub 3 ani (somnolenta, colaps).

se pot utiliza solutii diluate 1:2.

:: Sefedrina (Fedrocaina)

adulti si copii peste 6 ani: 3-4 picaturi de 3-4 ori/zi.

copii 1-6 ani: 1-2 picaturi de 3-4 ori/zi (prudenta la copiii sub 3 ani).

:: simpatomimetice asociate cu corticoizi (Bixtonim)

1-2 picaturi de 3-4 ori/zi, maximum 3-4 zile.

Aceste tratamente trebuie sa dureze maxim 5 zile din cauza faptului ca produc ischemia mucoasei care favorizeaza suprainfectia bacteriana. Ele produc de asemenea atrofia mucoasei nazale.

Pana acum nu exista un tratament etiologic eficient in gripa.

d) Supravegherea clinica permanenta a bolnavului pentru a surprinde aparitia unor eventuale complicatii. In aceasta situatie se revizuieste atitudinea terapeutica:

1. Complicatiile usoare: sinuzite, otite catarale, laringita acuta neobstruanta, pneumonii bacteriene trebuie trimise in consult la medicul specialist ORL sau infectionist, internist, dupa caz. Acesta va decide in urma examenului clinic si paraclinic daca bolnavul trebuie internat in spital (ORL, boli infectioase) sau poate fi tratat la domiciliu sub supravegherea medicului de familie. Medicul specialist va recomanda si o schema de tratament:

a) Otita catarala (congestiva) simpla nu necesita antibioticoterapie decat in urmatorele cazuri: antecedente de otita recidivanta; sugarii sub 6 luni proveniti din colectivitati; pacientii imunodeprimati. Se pot administra solutii auriculare decongestionante si/sau anestezice locale cu conditia integritatii timpanului.

b) Otita medie supurata si sinuzitele trebuie obligatoriu tratate cu antibiotice. Ele sunt produse cel mai frecvent de: H. influenzae, pneumococ, Moraxella catarrhalis, stafilococ.

Avand in vedere ca o parte a acestor bacterii au sensibilitate scazuta sau sunt rezistente la penicilina, macrolide, cotrimoxazol, se recomanda ca prima alegere:

:: amoxicilina + acid clavulanic (augmentin):

la copil 80 mg/kg/zi in 3 prize;

adult 1,5-3 g/zi.

:: cefalosporine orale: cefuroxim axetil (Zinnat):

la copil 20 mg/kg/zi in 2 prize;

adult 0,5-1 g/zi.

Ca alternative se poate recurge la:

:: amoxicilina:

copil: 50-100 mg/kg/zi in 3 prize;

adult 1,5-3 g/zi.

:: eritromicina: 30 mg/kg/zi in 3 prize

:: cotrimoxazol: 30 mg sulfametoxazol/kg/zi in 2 prize

Durata tratamentului este de 7-10 zile.

In caz de esec, dupa 72 ore se impune timpanocenteza, examinarea bacteriologica si antibiograma din otoree.

c) Pneumoniile lobare care sunt cel mai adesea pneumococice; se pot trata la domiciliu cu penicilina G timp de 7 zile:

adult: 3-6 milioane Ul/zi, in 3-4 prize.

copil: 50.000-150.000 Ul/kg/zi, in 3-4 prize.

In caz de esec la penicilina (tulpini cu sensibilitate scazuta) se recomanda internarea.

In caz de alergie la beta-lactamine se aleg macrolide (eritromicina 30 mg/kg/zi).

2. Complicatiile severe amenintatoare de viata (crup gripal, bronsiolita capilara, bronhopneumonii severe, miocardite/pericardite, meningo-encefalite etc) sau cele aparute la pacientii cu antecedente cardiorespiratorii trebuie obligatoriu si rapid spitalizate.

e) Profilaxia specifica a gripei cuprinde vaccinarea antigripala si chimio profilaxia gripei.