Tot mai multe persoane sunt diagnosticate cu cancer colorectal, boală care este favorizată şi de stilul modern de viaţă. Am aflat de la dr. Fatih Agalar, medic la o clinică din Turcia, ce factori favorizează această afecţiune şi cum o putem preveni.

Click! Sănătate: Din totalul cazurilor de cancer, cât reprezintă cele colorectale? Cât de frecvent este acest tip de cancer şi care este rata de supravieţuire?
Dr.  Faith Ağalar: Cancerul colorectal este a treia cauză de mortalitate la nivel mondial, cu 639.000 de decese estimate pe an. Este a treia cea mai frecventă cauză de deces atât la femei, cât şi la bărbaţi. Prognosticul pentru pacienţii cu acest tip de cancer este direct legat de faza în care a fost diagnosticat. Când este depistat devreme, el se poate trata prin intervenţie chirurgicală. Pentru cancerele avansate sau aflate în metastază, pe lângă intervenţia chirurgicală se adaugă chimioterapia.

Click! Sănătate: Ştim că prevenţia este regula de aur când vine vorba de afecţiuni. Care sunt cele mai importante reguli pe care ar trebui să le punem în practică pentru a preveni cancerul colorectal?
Dr.  Faith Ağalar: Dincolo de a face o colonoscopie după vârsta de 50 de ani, sunt multe alte lucruri de pus în practică. Obiceiurile prin care poate fi prevenit cancerul colorectal sunt identice cu cele care îţi ajută şi inima. Luând aspirină zilnic, lăsându-ne de fumat, evitând carnea roşie, alcoolul în exces, slăbind, făcând exerciţii în mod regulat, cunoscând istoricul medical al familei, mergând la controale şi luând în considerare consilierea genetică  - toate sunt măsuri importante de prevenţie.

Click! Sănătate: Care sunt factorii de risc comuni pentru cancerul colorectal?
Dr.  Faith Ağalar: Unul dintre aceştia este fumatul, doar că el poate fi controlat. Alţii, ca vârsta persoanei, nu. Având un factor de risc sau chiar mai mulţi, nu înseamnă că persoana va dezvolta boala. Riscul creşte atunci când persoana a avut colită ulceroasă, boala Chron (inflamaţia colonului), istoricul medical al familei indică acest lucru, fie suferă de diabet de tip II. Şi dieta bogată în carne roşie (vită, miel sau ficat, cea procesată) poate creşte riscul de apariţie a bolii.

Click! Sănătate: Care sunt cele mai întâlnite simptome ale acestui tip de cancer? Ele se manifestă diferit la femei faţă de bărbaţi?
Dr.  Faith Ağalar: Simptomele bolii nu diferă. Unele dintre cele mai frecvente simptome ale cancerului colorectal includ schimbări ale tranzitului intestinal – cum ar fi scaune mai dese sau mai puţin frecvente ca de obicei, constipaţie, diaree, alternarea constipaţiei cu diareea, urme de roşu închis sau roşu deschis de sânge, scaun negru, disconfort abdominal, senzaţii de balonare sau crampe tot mai des.

Click! Sănătate: Când este recomandată colonoscopia şi la ce interval?
Dr.  Faith Ağalar: Screeningul periodic, începând cu vârsta de 50 de ani, este cheia prevenirii cancerului colorectal. Recomand ca acesta să se facă folosind testul de sângerare ocultă din scaun, sigmoidoscopia sau colonoscopia începând cu vârsta de 50 de ani şi continuând până la de 75 de ani. Cei care au un risc crescut trebuie să înceapă testele de tineri şi, poate, să se testeze mai des (o dată pe an).  Pe de altă parte, sunt sfătuiţi de specialişti să îşi îndepărteze intestinul gros până la vârsta de 25 de ani. Dacă nu sunt cazuri în familie, recomandarea este să se facă o colonoscopie o dată la 10 ani după vârsta de 35-45 de ani.

Click! Sănătate: Care sunt tratamentele recomandate în cazul în care boala este diagnosticată într-un stadiu avansat? Care sunt şansele de supravieţuire?
Dr.  Faith Ağalar: Intervenţia chirurgicală este principalul tratament pentru cancerul la colon ce nu s-a extins în alte zone. Tratamentele adiţionale cu radio- şi chimioterapie pot fi, de asemenea, folosite înainte sau după operaţie.

Click! Sănătate: Ce presupune recuperarea postoperatorie şi cum ar trebui să-şi schimbe stilul de viaţă persoana care a trecut printr-o astfel de intervenţie?
Dr.  Faith Ağalar: În general, rapiditatea vindecării variază de la o persoană la alta. Perioada de recuperare în cazul operaţiilor majore poate fi lungă. Unii oameni pot să facă multe dintre activităţile normale mai devreme de 4-6 săptămâni. Tipul de intervenţie şi alţi factori determină perioada de recuperare.

Carte de vizită
Numele:
-    Fatih Ağalar
Stare civilă:
-    căsătorit
Studiile şi cariera:
-    Facultatea de Medicină, Universitatea din Ankara, Turcia
-    Facultatea de Medicină, Universitatea Hacettepe, Turcia
-    Facultatea de Medicină, Universitatea Suleyman Demirel, Turcia
-    Training şi Cercetare la Spitalul Ankara SSK
-    Decan – Facultatea de Medicină, Universitatea Kırıkkale, Turcia
Activităţi medicale:
-    lucrează ca specialist în medicină critică la Centrul Medical Anadolu, Istanbul, Turcia
Certificări în chirugia generală:
-    Consiliul European de Chirugie (2012-)
-    Cosiliul din Turcia de Chirugie (2000-2010, 2012-2022)
-    Chirugia robotică (2013-)
Autorul a peste 200 de prezentări naţionale şi internaţionale
Editor la mai multe reviste şi jurnale medicale.

Sursa